Sefii a patru banci mari din Europa ii cer lui Iohannis sa impiedice legea darii in plata

Sefii a patru banci mari din Europa ii cer lui Iohannis sa impiedice legea darii in plata amenintand ca dau Romania in judecata!

 Scrisoarea, obtinuta de HotNews, este semnata de Andreas Treichl, CEO al Erste Gruop, banca-mama a BCR, Carlo Vivaldi, sef al Diviziei Europa Centrala si de Est a Unicredit Group, banca-mama a bancii Unicredit din Romania, Frederic Oudea, presedite al Federatiei Europene a Bancilor si CEO al Societé Generale, banca-mama a BRD, precum si de Karl Sevelda, CEO al Raiffeisen Bank International, banca-mama a Raiffeisen din Romania.

 Cei patru sefi de banci mari din Europa i-au trimis scrisoarea presedintelui Iohannis in 1 decembrie, dupa ce Camera Deputatilor adoptase Legea darii in plata in 25 noiembrie, trimitand-o sefului statului, care poate sa promulge legea sau sa o retrimita Parlament pentru reexaminare (o singura data) sau Curtii Constitutionale pentru ca aceasta sa decida daca actul normativ respecta sau nu Constitutia. In scrisoare, cei patru sefi de banci ii cer lui Iohannis sa previna ceea cei ei numesc "un real prejudiciu" pe care l-ar aduce legea care ofera posibilitatea celor care au contractat un credit ipotecar pentru achizitionarea unui imobil sa predea bancii proprietatea respectiva si sa scape astfel de restul ratelor de plata. "In opinia noastra, este inca timp destul pentru a impiedica legea sa provoace un real prejudiciu institutiilor financiare si economiei Romaniei, care ar aparea in mod inevitabil. Suntem increzatori ca Romania va proteja investitorii pe termen lung impotriva unui tratament inechitabil si incorect, care provoca un prejudiciu atat de substantial.

Am vrea sa va invitam sa reconsiderati aceasta lege, pentru a evita violarea principiilor fundamentale si constitutionale ale Romaniei, precum si legile europene. Speram sincer ca ingrijorarile noastre vor fi auzite si abordate adecvat", i-au transmis cei patru sefi de banci lui Iohannis. In plus, semnatarii scrisorii l-au avertizat pe presedintele Romaniei ca ar putea sa analizeze ei "actiuni legale" in instantele din Romania, la curti de arbitraj internationale si la nivel european. "Ne-ar placea sa evitam sa fim fortati sa luam in considerare pasii urmatori in a ne apara investitiile din Romania si am putea evalua actiuni legale in Romania, la nivel biletareal (in baza Tratatelor de Investitii Bilaterale in vigoare) precum si la nivel european. Cu respect, v-am ruga sa luati in considerare opinia noastra, iar noi ramanem la dispozitia dumneavoastra pentru orice consultari si discutii", au mai scris reprezentantii celor patru institutii bancare.

 Acestia mai sustin ca "este mai mult decat probabil ca o astfel de interferenta in contractele comerciale private deja existente sa conduca, in mod particular, la deposedarea nejustificata de o proprietate fara nicio compensatie, la violarea dreptului de libera circulatie a capitalului si la violarea principiului de drept care interzice aplicarea retroactiva a legilor". "Consideram ca violarea acestor principii de drept ridica si o ingrijorare serioasa asupra constitutionalitatii legii. Potrivit estimarilor preliminare ale Bancii Nationale a Romaniei, legea ar avea impact in dauna sistemului bancar, cu potentiale pierderi de ordinul miliardelor de euro. Initiativa este lipsita de orice criteriu economic si social, nefiind menita sa ofere ajutor cetatenilor in dificultate, ci este aplicabila oricarui acord de ipoteca, fara a lua in considerare valoarea initiala a proprietatii, capacitatea efectiva de venit a debitorului si nici tipul de activ imobiliar in cauza.

 Legea ameninta si piata creditelor imobiliare, restrictionand drastic, drept consecinta, accesul la finantare, cu impact asupra dezvoltatorilor imobiliari si a sectorului de constructii", mai spun semnatarii documentului. Ei atrag atentia ca masurile unilaterale aplicate creditelor existente ar putea "creste ingrijorarile investitorilor straini si locali" privind fiabilitatea sistemului legal romanesc. Astfel, ar fi puse in pericol "credibilitatea Romaniei ca partener de afaceri functional si de incredere" si "capacitatea sectorului financiar de a sustine investitiile strategice intr-o tara in care bancile au jucat un rol-cheie in dezvoltarea ei economica".

 Potrivit unor surse oficiale, Klaus Iohannis ar urma sa ceara reexaminarea Legii privind stingerea creantelor prin darea in plata a bunurilor ipotecate, fiind de acord cu acest principiu, insa solicitand mai multe clarificari in textul legii. Din acest motiv, potrivit unor surse parlamentare, conducerea PNL a decis sa solicite Birourilor Permanente reunite ale celor doua Camere convocarea unei sedinte a comisiilor de buget si juridica pentru a fi audiati sefii Bancii Nationale. Conducerea BNR ar urma sa vina cu mai multe detalii asupra acestei legi. Audierile vor fi decise dupa ce presedintele Iohannis va transmite solicitarea de reexaminare catre Parlament.

Avand in vedere apropierea vacantei de iarna a Parlamentului, discutarea reexaminarii, precum si audierea conducerii BNR, ar urma sa aiba loc abia la inceputul anului viitor. Proiectul de lege care permite unei persoane care s-a imprumutat la banca si nu mai poate plati datoria sa treaca in proprietatea bancii imobilului ipotecat a fost adoptat in 25 noiembrie de Camera Deputatilor, in calitate de for legislativ decizional. Proiectul a fost adoptat cu 233 de voturi "pentru", o abtinere si un vot "impotriva" si a fost transmis presedintelui Iohannis, care are la dispozitie 20 de zile pentru a promulga legea. Potrivit prevederilor legii, o persoana care s-a imprumutat la banca si nu mai poate plati datoria poate sa treaca in proprietatea bancii imobilului ipotecat, banca nemaiputandu-se indrepta catre alte bunuri sau venituri.

 Proiectul a fost initiat de deputatul PNL Daniel Zamfir si la care a contribuit avocatul Gheorghe Piperea, fiind semnat de alti aproape 140 de parlamentari PNL, PSD, UDMR, ALDE si ai minoritatilor. "Proiectul de lege ofera posibilitatea unei persoane care s-a imprumutat la banca si nu mai poate plati datoria sa treaca in proprietatea bancii bunul care a fost ipotecat, atat si nimic mai mult.

 Deci, banca nu poate sa se indrepte decat catre bunului ipotecat, nu ca acum catre toate proprietatile, veniturile actuale si viitoare, asa prevede legea", a afirmat Zamfir, spunand ca nu doar clientul, ci si banca ar trebui sa isi asume riscul devalorizarii. Bancherii si asociatiile acestora au criticat dur legea, spunand ca pericliteaza piata creditului imobiliar prin restrictionarea drastica a accesului la finantare, avand efecte si asupra dezvoltatorilor imobiliari si sectorului contructiilor